Dr. Marius Lulea a reacționat dur după decizia Consiliului Concurenței de a amenda băncile implicate în stabilirea ROBOR, considerând că această sancțiune confirmă ceea ce mulți români au simțit ani la rând în propriile rate: existența unei înțelegeri între marile bănci, în detrimentul populației și al firmelor românești.
„Faptul că în România există un cartel bancar, în care câteva bănci se înțeleg între ele, este evident pentru toată lumea. La fel de evident este și faptul că BNR, prin atitudinea sa, a acceptat practicile abuzive ale acestui cartel, cu protecție politică. Când situația este de oligopol, statul și BNR au obligația să intervină cu politici care să protejeze cetățenii de abuzuri.
Era evident pentru toată lumea că băncile se înțeleseseră să se împrumute între ele la dobânzi aproape egale cu cele la care puteau lua bani de la BNR. Dar aici este problema simplă: dobânda de la BNR trebuia să fie limita de sus, nu limita de jos. BNR trebuie să fie soluția de rezervă, adică locul de unde băncile iau bani doar în situații speciale, nu reperul după care se scumpesc toate creditele din România.
Practic, băncile și-au legat costurile dintre ele de costul banilor luați de la BNR. Așa au ajuns dobânzile interbancare să fie ținute sus, deși bani pe piață existau. În loc ca băncile să se împrumute între ele mai ieftin, cum ar fi fost normal într-o piață concurențială, ele au folosit nivelul BNR ca reper. Iar românii și firmele românești au plătit nota: credite mai scumpe, rate mai mari și costuri mai mari în economie.
Acest mecanism a dus și la apariția pe piață a unei cantități suplimentare de monedă, deși economia nu avea nevoie reală de ea. Banii au ajuns să băltească în economie și să alimenteze consumul prin îndatorarea populației și a firmelor la costuri mari. Cum producția nu a crescut la fel de repede precum consumul, rezultatul a fost inflația. Practic, băncile sunt la fel de vinovate ca statul pentru inflația galopantă din România.
Împrumuturile de la BNR ar trebui folosite doar cu titlu de excepție: când apare riscul ca o bancă importantă să intre în colaps, când sistemul bancar nu mai are lichiditate sau când statul are nevoie urgentă de finanțare și BNR intervine prin sistemul bancar. Dar nu este normal ca acest mecanism să fie folosit pentru ca românii și firmele românești să fie împrumutate cu dobânzi peste cele practicate de BNR. Aici este abuzul. BNR trebuia să fie plasa de siguranță, nu pretextul pentru scumpirea creditelor”, a declarat dr. Marius Lulea.
Declarația lui Marius Lulea pune în discuție nu doar comportamentul băncilor sancționate, ci și lipsa de reacție a instituțiilor care ar fi trebuit să apere piața și consumatorii. Într-o economie normală, concurența dintre bănci ar fi trebuit să ducă la costuri mai mici pentru bani, nu la o aliniere suspectă a dobânzilor în jurul unor repere avantajoase pentru sistemul bancar.
Problema ROBOR nu este una tehnică, de neînțeles pentru public. Ea se vede direct în ratele românilor. Când indicele crește artificial sau prin comportament coordonat, milioane de oameni și firme ajung să plătească mai mult. Iar acești bani nu dispar într-o formulă matematică, ci se transferă din buzunarul populației către profiturile sistemului bancar.
Decizia Consiliului Concurenței deschide o întrebare mult mai importantă decât valoarea amenzii: cine repară prejudiciul produs românilor? Dacă băncile au fost sancționate pentru practici anticoncurențiale legate de ROBOR, atunci discuția nu se poate opri la încasarea unor bani la bugetul de stat. Trebuie discutat și despre românii care au plătit rate mai mari, despre firmele care au avut costuri de finanțare crescute și despre impactul asupra întregii economii.
În fond, sancțiunea confirmă o realitate pe care societatea o bănuia de mult: într-o piață dominată de câteva bănci mari, statul nu poate sta spectator. Când concurența dispare, cetățeanul plătește. Iar când instituțiile nu intervin la timp, abuzul devine sistem.
Dr. Marius Lulea este autorul cărții „Macroeconomie. Arhitectura prosperității” și președinte al Institutului pentru Politici Economice și Publice, organizație care promovează dezbaterea economică aplicată, reforma instituțională și politici publice orientate spre dezvoltarea capitalului românesc și protejarea cetățenilor în fața abuzurilor de piață.
