Marius Lulea susține că România are nevoie urgentă de o reformă administrativă profundă. În opinia sa, actuala organizare consumă prea multe resurse publice. Totodată, aceasta menține un aparat administrativ disproporționat față de economia productivă.
Dr. ing. Marius Lulea este președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice. De asemenea, este autorul cărții Macroeconomie. Arhitectura Prosperității. Analiza sa pornește de la raportul dintre administrație, forța de muncă și capacitatea productivă a economiei.
Marius Lulea: partidele au transformat administrația într-o sursă de locuri de muncă
„Astăzi, partidele politice se comportă prea des ca instituții de plasare a forței de muncă în stat.”
Potrivit lui Marius Lulea, rolul partidelor ar trebui să fie administrarea eficientă a statului. Totuși, administrația publică a devenit prea dependentă de mecanismele politice de recrutare.
„Administrația publică a devenit, în prea mare măsură, un loc de muncă pentru oameni proveniți din partide.”
În consecință, reforma statului trebuie să urmărească eficiența serviciilor, nu extinderea permanentă a aparatului public.
Statul nu trebuie să concureze cu economia privată
Marius Lulea consideră că numărul angajaților publici trebuie corelat cu serviciile furnizate cetățenilor. În același timp, statul nu trebuie să atragă excesiv oameni din sectorul productiv.
„Statul nu trebuie să concureze cu sectorul privat pentru oameni”, afirmă președintele IPEP.
Potrivit acestuia, administrația trebuie să reducă timpul și costurile suportate de companii. În schimb, un aparat supradimensionat poate produce exact efectul opus.
Astfel, firmele pierd forță de muncă, iar cheltuielile publice necesită venituri fiscale tot mai mari. Prin urmare, presiunea asupra economiei private continuă să crească.
Marius Lulea propune maximum 500 de administrații locale
România are în prezent peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale. Marius Lulea consideră că această structură nu mai corespunde realităților demografice și economice.
„România trebuie să ajungă la maximum 500 de unități administrativ-teritoriale cu aparate administrative proprii”, afirmă acesta.
În opinia sa, o asemenea reformă ar permite concentrarea resurselor administrative. Totodată, instituțiile mai mari ar putea angaja specialiști mai bine pregătiți.
De asemenea, digitalizarea serviciilor ar putea reduce semnificativ necesarul de personal administrativ. Astfel, cetățenii ar putea primi servicii mai rapide și mai eficiente.
Exemplele Japoniei și Olandei
Marius Lulea atrage atenția și asupra diferențelor dintre România și alte state dezvoltate. Japonia are peste 120 milioane de locuitori, dar mai puține administrații locale decât România.
De asemenea, Olanda oferă un exemplu relevant pentru Europa. Țara are o populație comparabilă cu România, dar sub 400 de municipalități.
Totuși, Marius Lulea precizează că sistemele administrative nu trebuie comparate mecanic. Exemplele indică însă amploarea diferențelor existente.
Prin urmare, discuția despre reorganizarea administrativă nu poate fi evitată doar prin invocarea particularităților naționale.
Migrația schimbă realitatea administrativă a României
O altă problemă este diferența dintre populația administrativă și populația prezentă efectiv în țară. Milioane de români locuiesc și muncesc în străinătate.
În multe comune și orașe mici, această realitate este ușor vizibilă. Populația prezentă permanent este mult mai redusă decât cea înscrisă în evidențe.
„Simpla raportare a aparatului public la populația oficială nu descrie complet realitatea economică”, spune Marius Lulea.
De aceea, reforma administrativă ar trebui să țină cont de populația efectiv deservită. În plus, trebuie analizată și evoluția demografică viitoare.
România are nevoie de o bază productivă mai largă
Potrivit lui Marius Lulea, România are aproximativ 1,3 milioane de angajați în sectorul public. În paralel, economia trebuie să susțină milioane de pensionari și copii.
În schimb, baza formată din angajații sectorului privat rămâne relativ redusă. Tocmai aceștia generează o parte importantă din veniturile necesare economiei.
„Pentru un echilibru economic sănătos, România are nevoie de o bază productivă mult mai largă”, afirmă acesta.
Astfel, problema nu este doar dimensiunea aparatului public. Problema privește raportul dintre cei care produc și resursele redistribuite prin stat.
Consumul mai mare decât producția alimentează datoria
Marius Lulea leagă problema administrației și de dezechilibrele macroeconomice ale României. Țara consumă mai mult decât reușește să producă.
În consecință, diferența este acoperită prin importuri și diferite forme de finanțare. Atunci când dezechilibrele persistă, datoria tinde să crească.
„Consumăm mai mult decât producem, importăm diferența și finanțăm această diferență prin datorie”, afirmă Marius Lulea.
În același timp, statul se împrumută pentru acoperirea deficitelor bugetare. Cetățenii folosesc creditul pentru menținerea nivelului de consum.
Prin urmare, o parte din costurile prezentului este transferată generațiilor următoare.
Reforma nu trebuie făcută prin concedieri masive
Marius Lulea afirmă că reducerea administrației nu trebuie realizată prin concedieri bruște. O asemenea abordare ar putea produce probleme sociale suplimentare.
„Niciun stat responsabil nu rezolvă o problemă socială creând imediat o altă problemă socială”, spune președintele IPEP.
În schimb, reforma poate fi realizată gradual. Mai întâi, statul poate limita angajările în structurile supradimensionate.
Ulterior, personalul poate fi redus natural prin pensionări și plecări voluntare. Totodată, instituțiile cu atribuții similare pot fi comasate.
Digitalizarea poate completa acest proces. Astfel, numărul angajaților poate scădea fără producerea unor șocuri sociale importante.
Mai multă economie productivă și mai puțină birocrație
În viziunea lui Marius Lulea, România trebuie să orienteze mai multă forță de muncă spre activități productive. Economia are nevoie de antreprenori, ingineri, muncitori, cercetători și specialiști.
De asemenea, țara are nevoie de mai multe investiții și de producție internă suplimentară. În acest fel poate fi extinsă baza care finanțează statul.
„România are nevoie de mai puțină administrație și de mai multă economie productivă”, afirmă Marius Lulea.
Totuși, acesta subliniază că administrația publică rămâne esențială. Problema este eficiența sa, nu existența instituțiilor publice.
Prin urmare, obiectivul trebuie să fie un stat mai simplu și mai profesionist. În același timp, serviciile publice trebuie să devină mai bune.
Reforma administrativă afectează direct rețelele politice locale
Marius Lulea consideră că există și o explicație politică pentru întârzierea reformei. Administrațiile locale reprezintă importante centre de influență și distribuire a resurselor.
„Reforma administrativă lovește direct în rețelele de putere și de interese construite în jurul aparatului local”, afirmă acesta.
În consecință, reducerea numărului administrațiilor înseamnă și reducerea numărului de funcții disponibile. Totodată, scade cantitatea resurselor controlate politic la nivel local.
De aceea, rezistența politică față de o asemenea schimbare poate fi puternică. Interesul public trebuie însă plasat înaintea intereselor de partid.
Marius Lulea: România are nevoie de un stat mai eficient
Reformele administrative majore nu apar spontan, consideră președintele IPEP. Acestea trebuie construite și asumate la nivel politic.
În plus, schimbarea trebuie explicată cetățenilor și aplicată gradual. Comunitățile își pot păstra identitatea chiar dacă administrațiile sunt comasate.
„Comasarea administrațiilor nu înseamnă dispariția comunităților”, afirmă Marius Lulea. Înseamnă, în schimb, reducerea costurilor și utilizarea mai eficientă a resurselor.
În concluzie, România trebuie să aleagă între menținerea actualului aparat și modernizarea administrației. Pentru Marius Lulea, direcția este clară.
„România are nevoie de un stat mai eficient, nu de un stat mai mare.”
Un asemenea stat trebuie să ofere servicii publice mai bune. Totodată, trebuie să permită economiei productive să se dezvolte și să creeze prosperitate.
