România a încasat peste 301 milioane de euro prin Cererea de plată 3 din PNRR, după deblocarea fondurilor suspendate de Comisia Europeană. Aproape întreaga sumă, 298,6 milioane de euro, reprezintă granturi nerambursabile. Potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, banii ajută la finanțarea deficitului și la gestionarea lichidităților Trezoreriei. Miza următoarei perioade este însă mai amplă: autoritățile trebuie să stabilească ce investiții pot fi încheiate și ce obligații vor apăsa asupra bugetului din 2027.
Tranșa primită vineri ridică totalul fondurilor încasate de România prin PNRR la aproximativ 13,27 miliarde de euro, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Deblocarea banilor a venit după dialogul cu instituțiile europene și îndeplinirea angajamentelor asumate de autoritățile române.
Valoarea granturilor trebuie separată de efectul lor asupra finanțelor publice. Suma nu reprezintă doar o alocare pentru proiecte. În contextul actual, ea contribuie la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidității Trezoreriei Statului. Astfel, plata poate susține necesarul curent de finanțare, fără să clarifice automat situația tuturor investițiilor din program.
Ministrul Finanțelor a transmis că evaluarea PNRR trebuie să depășească indicatorul sumelor atrase. În această analiză intră stadiul fiecărei investiții, reformele aplicate efectiv, impactul economic și social, precum și obligațiile financiare rămase de achitat.
Deocamdată, sursa nu oferă o listă detaliată a proiectelor care necesită finanțare suplimentară. Nu există nici o centralizare publică a tuturor plăților rămase. Prin urmare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorii de credite trebuie să actualizeze datele relevante.
Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru 2026, în paralel cu realizarea cheltuielilor pentru investiții și reforme. Pe măsură ce programul se apropie de închidere, această ipoteză trebuie verificată în raport cu execuția efectivă.
Pentru rectificarea bugetară, autoritățile trebuie să cunoască sumele care mai intră în țară, cheltuielile deja efectuate și plățile care trebuie acoperite. În cazul proiectelor ce nu pot fi finalizate în intervalul disponibil, decizia va trebui să includă și sursa finanțării viitoare.
Aceste date vor influența direct construcția bugetului pentru 2027. Prioritizarea investițiilor, necesarul de finanțare și obligațiile suportate din bugetul național nu pot fi stabilite realist fără o imagine consolidată asupra proiectelor PNRR.
Potrivit poziției prezentate de Alexandru Nazare, îndeplinirea formală a unei reforme nu este suficientă pentru măsurarea rezultatului programului. Contează dacă măsurile sunt aplicate, eficientizează administrația și produc efecte asupra productivității și sustenabilității finanțelor publice.
Această distincție este importantă pentru cheltuielile permanente ale statului. O reformă care generează costuri recurente trebuie analizată împreună cu rezultatele sale, nu doar prin prisma condiției îndeplinite pentru obținerea unei tranșe.
Cererea de plată 3 îmbunătățește poziția de finanțare pe termen scurt, dar nu rezolvă singură întrebările privind finalizarea proiectelor și impactul reformelor. Pentru 2027, criteriul decisiv va fi diferența dintre banii încasați și rezultatele care pot fi susținute financiar pe termen lung.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
