Cum a ajuns prețul Șantierului Naval Mangalia la 138 de milioane de euro și de ce contestă Damen procedura
Miruță răspunde acuzațiilor lui Ponta privind vânzarea Șantierului Naval Mangalia

În dosarul privind prețul Șantierului Naval Mangalia, diferența dintre strategia aprobată inițial și procedura aplicată ulterior a devenit principala miză juridică. Damen Holding, principalul creditor al companiei și deținătorul a 49% din acțiuni, contestă hotărârea care a permis reducerea sumei de pornire de la 184 la 138 de milioane de euro. Rheinmetall Real Estate România a câștigat licitația din 9 octombrie, însă tranzacția este analizată acum de Tribunalul Constanța.

Cum a fost redus prețul Șantierului Naval Mangalia

Procedura a început la 14 mai 2026, când lichidatorul judiciar CITR a cerut aprobarea vânzării în condițiile Codului de procedură civilă. Invocarea acestui cadru permitea diminuarea prețului de pornire la 75% și, ulterior, la 50%, dacă nu apăreau cumpărători.

În aceeași perioadă, Damen Holding a propus o altă variantă: șase licitații lunare consecutive, toate pornind de la 184 de milioane de euro. Adunarea Creditorilor a aprobat strategia pe 22 mai, inclusiv cu votul companiei olandeze. Primele trei licitații, organizate în iunie, iulie și august, nu au atras ofertanți.

Ulterior, reprezentanții Șantierului Naval 2 Mai, societatea controlată de statul român care deține 51% din Damen Mangalia, au cerut aplicarea mecanismului prevăzut de Codul de procedură civilă. Judecătorul-sindic a considerat că exista un blocaj procedural și a permis schimbarea modalității de valorificare.

A patra licitație s-a desfășurat tot la valoarea inițială. La procedura din 9 octombrie, prețul a fost redus la 75% din suma de 184 de milioane de euro, adică 138 de milioane de euro. Rheinmetall Real Estate România s-a înscris în ultimul moment și a oferit exact noul preț de pornire.

Ce contestă Damen și cum răspunde compania de stat

În apelul depus, Damen Holding susține că instanța ar fi aplicat o formulare legislativă care nu mai era în vigoare. Compania invocă modificările aduse Legii nr. 85/2014 la sfârșitul anului 2025 și contestă, de asemenea, interpretarea noțiunii de „termen rezonabil”, care nu este definită printr-o durată precisă.

Argumentul central al creditorului olandez este că strategia de vânzare aprobată de Adunarea Creditorilor nu prevedea reducerea după doar câteva licitații. În opinia Damen, schimbarea regulilor a afectat procedura și trebuie verificată de instanță.

Șantierul Naval 2 Mai susține, în schimb, că întârzierile au fost alimentate chiar de acțiunile Damen Holding. Potrivit întâmpinării citate de News.ro, creditorul ar fi întârziat aprobarea unor strategii și ar fi respins ulterior propunerea lichidatorului. Societatea controlată de stat mai arată că, în perioada falimentului, se acumulează creanțe curente care reduc șansele de recuperare.

Planurile Rheinmetall și etapa următoare

Rheinmetall a anunțat că intenționează să preia șantierul împreună cu grupul elvețian MSC. Cele două companii au indicat dezvoltarea unor activități civile și militare, prin împărțirea amplasamentului în sectoare și zone de securitate.

Potrivit companiei germane, plata celor aproximativ 138 de milioane de euro ar urma să fie făcută în comun de parteneri, iar tranzacția să fie finalizată în câteva săptămâni. Rheinmetall a menționat și modernizarea infrastructurii, inclusiv în perspectiva unor proiecte navale militare.

Tribunalul Constanța va trebui să clarifice dacă reducerea la 138 de milioane de euro a respectat cadrul legal aplicabil și dacă judecătorul-sindic putea schimba strategia aprobată de creditori. Până la soluționarea contestației, vânzarea către Rheinmetall rămâne contestată, iar planurile pentru relansarea șantierului depind de stabilitatea juridică a tranzacției.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate