Proiectul Neptun Deep ar urma să atingă capacitatea de producție în trimestrul al treilea din 2027, potrivit ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță. Calendarul investiției este doar una dintre componentele proiectului. România trebuie să găsească și consumatori capabili să valorifice gazele în economie, nu doar să le vândă ca materie primă. Ministrul spune că pregătește o politică în acest sens, dar recunoaște că aceasta trebuie construită pragmatic și supusă inclusiv analizei Consiliului Concurenței.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat Digi24, după instalarea platformei de producție Neptun Alpha în Marea Neagră. Potrivit ministrului, lucrările se desfășoară în linii mari conform calendarului și nu există întârzieri semnificative care să schimbe estimarea actuală.
Formula „atingerea capacității de producție” nu înseamnă însă că toate efectele economice ale proiectului sunt deja asigurate. Extracția reprezintă primul pas, în timp ce vânzarea și utilizarea gazelor presupun o cerere suficientă, infrastructură și decizii comerciale.
Dumitru Chisăliță a explicat că Ministerul Energiei analizează date privind evoluția cererii și încearcă să contureze măsuri pentru creșterea utilizării gazelor naturale în România. Accentul ar urma să fie pus în special pe economie, nu exclusiv pe consumul casnic sau pe producția de energie.
Logica prezentată de ministru pornește de la apropierea dintre producător și consumator. Un furnizor are, în mod firesc, interesul să vândă cât mai aproape de locul de producție, deoarece distanțele mai mici pot reduce costurile de transport și distribuție. Avantajul nu este suficient, însă, dacă nu există companii pregătite să cumpere gazul.
În această ecuație, consumatorii industriali devin esențiali. Chisăliță a indicat domenii precum producția de îngrășăminte chimice, sticlă și geamuri, unde gazul poate fi transformat într-un produs finit cu valoare adăugată mai mare decât în cazul unei vânzări directe.
Ministrul a avansat, în propriile calcule, un raport de cel puțin 1 la 1,5 între vânzarea directă și obținerea unor produse industriale. Cifra reprezintă estimarea sa și nu este prezentată în sursa citată ca rezultat deja verificat sau realizat de economia românească.
Planul ministerului nu poate fi redus la încurajarea administrativă a consumului. Orice măsură care favorizează anumite sectoare, companii sau forme de utilizare trebuie evaluată prin prisma regulilor de concurență, iar ministrul a spus că politica trebuie să treacă de Consiliul Concurenței.
Există și o limită economică evidentă: gazul disponibil nu creează singur capacități industriale. Pentru ca resursa din Marea Neagră să genereze valoare adăugată, sunt necesare investiții, contracte de furnizare și fabrici capabile să opereze competitiv într-o piață europeană.
În acest sens, producția Neptun Deep și consumul intern de gaze sunt două probleme distincte. Prima ține de punerea în funcțiune a proiectului offshore. A doua privește modul în care România va transforma resursa într-un avantaj pentru industrie.
Neptun Deep poate crește disponibilitatea gazelor și poate schimba poziția României pe piața regională, dar beneficiile economice nu apar automat odată cu extracția. Fără consumatori industriali, investiții și reguli compatibile cu legislația concurențială, producția suplimentară riscă să fie valorificată limitat în economia națională.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
