România ar putea obține în 2026 o producție de porumb mai mare decât anul trecut, chiar dacă fermierii au cultivat o suprafață semnificativ redusă. Estimările Comisiei Europene, prezentate de Revista Ferma, indică un randament superior celui din 2025. Acesta ar putea compensa scăderea terenurilor însămânțate. Datele trebuie însă privite cu prudență: media națională ascunde diferențe mari între regiuni, iar productivitatea la hectar rămâne sub nivelul Uniunii Europene.
Suprafața cultivată cu porumb în România este estimată la mai puțin de 1,7 milioane de hectare în 2026. În anul precedent, aceasta a fost de 1,969 milioane de hectare.
Potrivit sursei, suprafața din acest an este cu peste 24% sub media ultimilor cinci ani. Totodată, reprezintă cel mai redus nivel din cel puțin ultimii 12 ani. Cu toate acestea, producția totală ar urma să ajungă la 7,882 milioane de tone, față de 7,754 milioane de tone în 2025.
Avansul este modest, de aproximativ 128.000 de tone. Estimarea rămâne cu 3,63% sub media producțiilor din ultimii cinci ani, ceea ce limitează interpretarea optimistă a cifrelor.
Media națională nu reflectă uniform situația din teren. Revista Ferma relatează că seceta severă a afectat culturile din vestul și nord-vestul țării, cu aproximativ 40.000 de hectare calamitate.
În județul Bihor, randamentul menționat de sursă a fost de numai 350 de kilograme la hectar. În schimb, în Bărăgan au fost obținute producții de peste 10 tone la hectar, inclusiv la porumbul neirigat.
Asemenea contraste arată limitele unei estimări agregate. Un rezultat bun în anumite zone poate compensa statistic pierderile severe din altele, fără ca riscurile locale să dispară.
Comisia Europeană estimează pentru România un randament mediu de 4,64 tone de porumb la hectar în 2026. Nivelul este cu peste 24% mai mare decât media națională a ultimilor cinci ani.
Diferența față de Uniunea Europeană rămâne însă importantă. Media estimată pentru UE este de 6,55 tone la hectar, chiar dacă se află cu peste 8% sub media europeană a ultimilor cinci ani.
România poate raporta, astfel, o îmbunătățire anuală fără să reducă decalajul de productivitate față de celelalte state membre. În 2025, fermierii români s-au aflat pe penultimul loc în UE la producția de porumb pe hectar, potrivit articolului citat.
Estimarea totală pentru cerealele României în 2026 depășește 25,55 milioane de tone, cu aproape 19% peste media ultimilor cinci ani. Grâul contribuie semnificativ la acest rezultat, cu o producție estimată la 13,064 milioane de tone.
La nivelul UE 27, recolta totală de cereale este estimată la 264,275 milioane de tone, cu 4,67% sub media ultimilor cinci ani. Porumbul este cultura cu cea mai mare scădere prognozată, producția europeană fiind evaluată la aproximativ 48,5 milioane de tone.
Estimarea pentru 2026 arată că un randament mai bun poate susține producția de porumb chiar și pe o suprafață redusă. Totuși, rezultatul național nu elimină vulnerabilitățile agriculturii românești: producțiile regionale sunt inegale, seceta poate provoca pierderi severe, iar randamentul mediu rămâne sub cel european. Creșterea prognozată este, prin urmare, un semnal favorabil, dar nu dovedește încă o îmbunătățire structurală a productivității.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Revista Ferma.
