Recesiunea Argentinei conturează limitele unei stabilizări rapide, obținute prin reducerea cheltuielilor publice și deschiderea mai largă către importuri. Inflația a coborât semnificativ, însă cererea internă s-a contractat, iar aproximativ 32.300 de companii și-au încetat activitatea până în iulie. Datele disponibile indică presiuni asupra industriei, comerțului și construcțiilor, în timp ce energia, mineritul și agricultura beneficiază de exporturi. Pentru 2027 este anticipată o revenire modestă, dar evoluția rămâne incertă.
Potrivit informațiilor relatate de HotNews, pe baza unei analize Reuters, vânzările unei fabrici de textile din Buenos Aires au scăzut cu aproximativ 40% de la preluarea mandatului de către Javier Milei, în decembrie 2023. Compania continuă să producă milioane de articole lunar, însă și-a redus personalul, iar o parte importantă a utilajelor nu mai este folosită.
Cazul reflectă presiunea asupra firmelor orientate spre piața internă. Consumul gospodăriilor reprezintă aproximativ două treimi din PIB-ul Argentinei, astfel că diminuarea cheltuielilor se transmite rapid către producție, comerț și servicii. În primele nouă luni din 2026, consumul a fost cu 2,7% mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent, conform companiei de cercetare Scentia.
Programul economic al lui Milei a redus inflația de la un nivel apropiat de 300% la aproximativ 30%, potrivit sursei. Tăierea cheltuielilor statului și corectarea unor dezechilibre macroeconomice au fost susținute și de relaxarea restricțiilor comerciale, a controalelor asupra capitalului și a regulilor valutare.
Aceste măsuri au îmbunătățit accesul la produse și au fost primite favorabil de investitori, dar au expus producătorii locali unor importuri mai ieftine, în special din China. Datele oficiale pentru august indică scăderi anuale de 3,2% în producția industrială, 3,5% în comerț și 2,5% în construcții. În același timp, ponderea populației aflate sub pragul sărăciei a urcat din nou spre o treime.
Estimările citate de HotNews indică o contracție economică pentru al doilea trimestru consecutiv în perioada iulie-septembrie, ceea ce ar corespunde definiției uzuale a recesiunii. PIB-ul scăzuse deja cu 0,6% în trimestrul al doilea, iar consultantul Ricardo Delgado anticipa o reducere de aproximativ 1,5% în trimestrul următor. Datele oficiale pentru această perioadă urmau să fie publicate ulterior în noiembrie.
Performanța economiei este însă neuniformă. Energia, mineritul și agricultura au fost susținute de exporturi, investiții în petrol și gaze de șist și cererea mondială pentru litiu. Aceste sectoare nu au compensat până acum declinul industriei textile, al producției auto, al comerțului cu amănuntul și al construcțiilor.
Pentru 2027, estimările indică o revenire ușoară, însă consultanții citați avertizează că economia cu două viteze ar putea continua. În paralel, sprijinul public pentru președinte s-a deteriorat: un sondaj realizat în octombrie indica 36% aprobare și 56% dezaprobare. Guvernul apără ritmul inegal al redresării și transmite că nu intenționează să modifice programul economic.
Strategia lui Javier Milei a obținut un rezultat clar în privința inflației, dar nu a produs încă o redresare largă a economiei. Recesiunea Argentinei arată că stabilitatea macroeconomică poate veni, cel puțin temporar, împreună cu reducerea consumului, închiderea unor firme și presiuni sociale. În 2027, diferența dintre sectoarele exportatoare și economia dependentă de cererea internă va rămâne principalul test al modelului economic.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
