România se situează printre statele din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate niveluri de accizare a motorinei, fapt care generează pierderi semnificative pentru transportatorii locali, afectează competitivitatea sectorului logistic și produce un efect advers asupra încasărilor la bugetul de stat, avertizează Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Cu o acciză de 2.548,35 lei/1.000 litri (aproximativ 502 euro/1.000 litri), România depășește cu 172 euro pragul minim european de 330 euro/1.000 litri, aplicat în state precum Bulgaria. În context regional, diferențele de preț la pompa devin decisive: motorina este mai ieftină în Ungaria (-11 până la -15 eurocenți/litru), Slovenia (-10 până la -14 eurocenți/litru) și Croația (-21 eurocenți/litru), ceea ce împinge operatorii de transport să alimenteze preponderent în afara țării.

În condițiile în care profitul mediu al companiilor de transport se situează la doar câțiva eurocenți per kilometru, diferențele de preț transformă alimentarea în România într-un dezavantaj economic direct. Rezervoarele camioanelor de mare tonaj, cu o capacitate de 1.100 – 1.500 litri, permit parcurgerea a 3.000 – 4.000 km fără realimentare, oferind transportatorilor posibilitatea de a evita complet alimentarea în țară, optimizând costurile prin achiziția de combustibil din statele vecine.

Astfel, pe rutele către Germania – principal partener comercial al României – alimentările se efectuează aproape exclusiv în Ungaria (1,04 – 1,05 euro/litru, după recuperarea TVA și acciză). Similar, pe rutele spre Italia, alimentarea este preferată în Croația (0,95 euro/litru) sau în Slovenia (1,04 – 1,05 euro/litru), în timp ce transporturile spre sud se aprovizionează în Bulgaria. Tendința este întâlnită inclusiv în rândul transportatorilor care operează intern, ca reacție la costul domestic ridicat – 1,16 – 1,19 euro/litru (fără TVA).

Efectul macroeconomic al acestui fenomen este dublu negativ: operatorii își comprimă marjele deja fragile, iar statul înregistrează scăderi ale consumului intern de carburant, ceea ce reduce baza de colectare pentru acciză și TVA, exact invers obiectivului fiscal urmărit prin majorarea taxării.

În absența unui mecanism funcțional de rambursare a accizei și a unei calibrări fiscale competitive în raport cu regiunea, România riscă să își consolideze dezavantajul în fața țărilor vecine, pierzând atât competitivitate economică, cât și venituri la bugetul public.