Economia românească intră în ultimele luni ale anului 2026 fără semnale clare privind o revenire puternică. Managerii din principalele sectoare economice estimează pentru perioada august–octombrie o relativă stabilitate a activității, însă perspectivele privind prețurile indică noi scumpiri.
În industria prelucrătoare, companiile se așteaptă ca volumul producției să rămână aproape neschimbat, iar numărul angajaților să nu înregistreze modificări importante. În schimb, anticipațiile privind prețurile produselor industriale indică o tendință de creștere.
Situația este asemănătoare în construcții. Activitatea ar urma să rămână relativ stabilă, însă firmele din domeniu anticipează majorări de prețuri în următoarele luni. Comerțul cu amănuntul se confruntă cu aceeași presiune, ceea ce înseamnă că o parte dintre costurile suplimentare ar putea ajunge în cele din urmă la consumatori.
Datele vin într-un moment în care economia României încearcă să iasă dintr-o perioadă dificilă. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a stagnat față de trimestrul precedent și a fost cu 0,4% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025.
Există însă și câteva semnale pozitive. Investițiile finanțate din fonduri europene au crescut puternic în prima jumătate a anului, iar exporturile au început să contribuie mai favorabil la evoluția economiei.
Problema rămâne însă relansarea economiei reale. Dacă producția, consumul și investițiile private nu accelerează, România riscă să încheie anul cu o economie care evită o deteriorare puternică, dar care nici nu reușește să genereze suficientă creștere pentru ca îmbunătățirea să fie resimțită rapid de populație și companii.
