Economia României intră în ultimele luni ale anului 2026 fără semnale clare de accelerare. Managerii din principalele sectoare economice anticipează pentru perioada august–octombrie mai degrabă o stagnare a activității decât o relansare puternică.
În industria prelucrătoare, estimările indică o relativă stabilitate a producției și a numărului de angajați. Problema apare însă la prețuri: companiile se așteaptă ca produsele industriale să continue să se scumpească.
Situația este asemănătoare în construcții. Activitatea și numărul de salariați ar urma să rămână relativ stabile, însă presiunile asupra prețurilor continuă. Comerțul cu amănuntul se confruntă, la rândul său, cu perspectiva unor noi majorări de prețuri.
Toate acestea vin într-un moment în care economia românească traversează o perioadă dificilă. PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului, iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025 economia a înregistrat o scădere.
Investițiile, în special cele susținute din fonduri europene, au devenit una dintre principalele componente care împiedică o deteriorare și mai accentuată a activității economice. În schimb, consumul, care ani la rând a reprezentat unul dintre motoarele creșterii economice românești, este afectat de inflație și de măsurile de consolidare fiscală.
Pentru populație, problema este simplă: stagnarea economiei nu înseamnă automat și stagnarea prețurilor. România poate traversa o perioadă cu o creștere economică foarte slabă, în timp ce costurile suportate de gospodării și companii continuă să urce.
