

Disputa privind taxarea națională a profiturilor energetice revine pe agenda Uniunii Europene, în contextul noilor scumpiri alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu. Comisia Europeană nu susține o soluție fiscală unică pentru toate statele membre și consideră că guvernele naționale sunt mai bine plasate să decidă dacă și cum vor interveni. Poziția, exprimată de comisarul Valdis Dombrovskis, lasă deschisă calea unor măsuri diferite în interiorul pieței comune.
Comisarul european pentru economie a reafirmat, după reuniunea miniștrilor de finanțe ai UE, opoziția Comisiei față de instituirea unei taxe comune asupra profiturilor excepționale obținute de companiile energetice.
Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, Dombrovskis consideră că fiecare stat membru își poate evalua mai bine propria piață și poate decide rapid asupra unei intervenții fiscale. Prin urmare, o măsură adoptată la nivel național ar fi mai flexibilă decât un mecanism uniform negociat pentru toate cele 27 de economii.
Poziția Comisiei a fost exprimată și anterior, inclusiv la reuniunea informală a miniștrilor de finanțe organizată la Dublin, în septembrie. Astfel, Bruxellesul nu blochează taxele naționale, dar exclude, cel puțin în această etapă, o abordare comună a Uniunii.
Spania, Germania, Italia, Polonia, Portugalia și Austria au solicitat de două ori, în scris, analizarea unei taxe europene pe profiturile excepționale. Guvernele au reluat astfel o idee utilizată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina și explozia costurilor energetice.
De această dată, presiunea politică este legată de creșterea prețurilor provocată de conflictul din Orientul Mijlociu. Susținătorii măsurii argumentează că profiturile suplimentare ale unor companii pot constitui o sursă temporară pentru finanțarea intervențiilor destinate consumatorilor și economiei.
Totuși, materialul citat nu oferă estimări privind veniturile care ar putea fi colectate sau efectul direct asupra facturilor. De asemenea, nu este clar dacă o taxă națională ar fi transferată către clienți, absorbită de companii ori ar influența investițiile din sector.
Ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, a susținut că o taxă asupra profiturilor excepționale ale companiilor petroliere ar putea contribui la reducerea prețurilor la energie. Berlinul consideră justificată intervenția, invocând comportamentul companiilor și presiunea exercitată asupra consumatorilor.
În acest context, poziția Germaniei evidențiază diferența dintre obiectivul politic comun și instrumentul fiscal preferat. Mai multe guverne vor o reacție coordonată, însă Comisia Europeană indică soluții decise separat, în funcție de condițiile interne ale fiecărei țări.
La reuniunea Ecofin, statele membre și Comisia au convenit formarea unui grup de lucru european. Acesta urmează să analizeze subiectul și să faciliteze schimbul de informații despre măsurile adoptate sau avute în vedere de guverne.
Inițiativa poate ajuta la compararea modelelor fiscale, dar nu echivalează cu pregătirea unei taxe comune. În lipsa unor reguli unice, nivelul impozitării, companiile vizate și modul de utilizare a veniturilor pot diferi semnificativ de la un stat la altul.
Prin urmare, poziția Bruxellesului mută responsabilitatea de la o soluție fiscală comună către guvernele naționale. Pentru consumatori, rămâne însă neclar în ce măsură taxele aplicate profiturilor excepționale vor reduce efectiv prețurile la energie. Grupul de lucru european va trebui să clarifice tocmai aceste diferențe de impact, fără să transforme coordonarea într-o taxă unică.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.







