Euro a coborât în această săptămână până la aproximativ 1,116 dolari, cel mai redus nivel din ultimele 17 luni, potrivit informațiilor citate de HotNews și Reuters. Mișcarea reflectă diferențele dintre așteptările privind economia și dobânzile din Statele Unite și Europa, dar și îngrijorările legate de finanțele publice franceze. În România, efectul poate ajunge la petrol, importuri și inflație, fără ca leul să se deprecieze neapărat față de euro.
Vineri dimineață, moneda europeană recuperase o parte din pierderi și se tranzacționa în jurul valorii de 1,1226 dolari. Așadar, evoluția nu este determinată de un singur factor, ci de comparația permanentă dintre Statele Unite și zona euro.
Un mecanism important este diferența dintre politicile Rezervei Federale și ale Băncii Centrale Europene. Dacă investitorii cred că dobânzile americane vor rămâne ridicate mai mult timp, activele în dolari devin mai atractive, iar capitalul se poate îndrepta către piața americană.
În același timp, perspectivele economice influențează apetitul pentru activele europene. Creșterea modestă din Europa, costurile energiei și incertitudinile comerciale pot apăsa moneda unică. În perioade tensionate, dolarul este susținut și de rolul său în rezervele și tranzacțiile internaționale.
Investitorii urmăresc și capacitatea Franței de a-și controla deficitul bugetar și datoria publică. Presiunile asupra obligațiunilor franceze au alimentat temeri privind extinderea riscurilor către piața datoriilor suverane din zona euro.
Problemele fiscale ale unui singur stat nu explică integral cursul euro-dolar, însă pot accentua percepția de risc. Presiunea s-a redus vineri după stabilizarea obligațiunilor franceze și scăderea randamentelor americane, ceea ce a permis euro să recupereze o parte din declin.
Leul poate rămâne relativ stabil față de euro și, în același timp, să piardă teren în fața dolarului. Relația este matematică: cursul dolarului în lei depinde de raportul euro-leu și de raportul dintre euro și dolar.
Datele de referință publicate de BNR joi indicau un euro la 5,3470 lei și un dolar la 4,7814 lei. Pentru firme și consumatori, primul canal important de transmitere este petrolul, tranzacționat internațional în dolari.
Dacă dolarul se apreciază, importatorii români plătesc mai mulți lei pentru aceeași cantitate de petrol, atunci când prețul în dolari rămâne neschimbat. Efectul poate ajunge la carburanți, transport și distribuție, însă prețul final depinde și de produse rafinate, taxe, marje și stocuri.
Electronicele, unele componente industriale și materiile prime cumpărate în dolari pot deveni, de asemenea, mai scumpe. Companiile pot absorbi costul, îl pot negocia cu furnizorii sau îl pot transfera parțial către clienți. Impactul nu este uniform, deoarece o parte importantă a comerțului exterior românesc se desfășoară cu parteneri europeni, iar multe contracte sunt denominate în euro.
Un dolar puternic nu obligă automat BNR să intervină pe piața valutară. Pentru banca centrală, stabilitatea prețurilor și evoluția cursului euro-leu au o importanță mai mare decât fluctuațiile zilnice ale monedei americane.
Totuși, scumpirea energiei și a importurilor poate alimenta inflația importată și poate încetini dezinflația. În plus, randamentele americane ridicate pot reduce interesul pentru activele economiilor emergente, într-un moment în care România are necesități importante de finanțare bugetară.
Există și beneficiari. Exportatorii europeni care încasează dolari pot deveni mai competitivi, iar firmele românești cu venituri în moneda americană și costuri preponderent în lei pot obține un avantaj. Pentru populație, economiile în dolari valorează mai mult în lei, dar plățile în această monedă devin mai costisitoare.
Pentru România, un euro mai slab nu înseamnă automat protecție față de volatilitate. Cursul euro-leu poate rămâne relativ stabil, în timp ce dolarul mai puternic scumpește energia și importurile, complicând dezinflația și deciziile BNR.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
